Reflectarea asupra lumii

O atentă citire a cuvintelor oferă persoanei posibilitatea de a reflecta asupra lumii, acest citat a fost spus de gânditorul brazilian Paulo Freiri, folosindu-i drept titlu pentru primul său mesaj adresat celor care au îndeajuns curaj să aibă o carieră educativă şi de predare.1 Acest citat reprezintă un rezumat al filosofiei sale educaţionale în construirea gândirii sale critice prin ceea ce el numeşte emanciparea educaţională în contrast cu educaţia limitată, care oferă oamenilor cu un intelect bogat şansa de a reflecta asupra lumii prin reflectarea asupra cuvintelor. Putem folosi acest citat şi atunci când facem referire la filosofia lui Fethullah Gülen, unul dintre cei mai mari gânditori islamici contemporani, considerat a fi unul dintre cei mai mari studenţi ai renaşterii islamice predată de Imamul Bediuzzaman (Said Nursi). Acestui citat i-l putem adăuga şi pe următorul: „reflectând asupra cuvintelor putem reflecta asupra vieţii şi lumii”, pentru a face astfel referire la filosofia şi practicile Mişcării sale din punct de vedere educaţional. Această lucrare prezintă modul în care Gülen şi-a format filosofia şi practicile sale educaţionale.

1. Reflectarea asupra lumii în viziunea lui Fethullah Gülen

Pentru a nu ne adânci prea mult în scrierile lui Fethullah Gülen, am analizat reflecţia lui critică asupra lumii prin prisma viziunilor lui a nevoilor umane şi a problemelor lumii, precum şi asupra rolului educaţiei în a rezolva aceste probleme.

1.1. Nevoile umane

În articolul său intitulat O educaţie continuă de-a lungul vieţii, putem observa punctul de vedere al lui Fethullah Gülen asupra nevoilor umane într-un mod detaliat. Aceste nevoi ar trebui să fie satisfăcute, din punctul lui de vedere, prin educaţie:

  • La naştere individul are „nevoi şi este neputincios”.
  • De-a lungul vieţii sale individul caută perfecţiunea şi înţelegerea, proces numit educaţie.
  • Educaţia „ este un proces de perfecţionare prin care câştigăm prin dimensiunile spirituale, intelectuale şi fizice”.2
  • „Datoria noastră în viaţă este de a atinge perfecţiunea şi puritarea în gândire, concepţie şi credinţă. Prin îndeplinirea datoriei noastre de slujitori ai lui Dumnezeu, Protectorul şi penetrând misterul creării datorită potenţialului şi facultăţilor noastre, căutăm să atingem rangul adevăratei umanităţi şi să devenim demni de viaţa eternă, frumoasă în cealaltă lume.”
  • „Umanitatea noastră este direct proporţională cu puritatea emoţiilor noastre. Deşi cei care sunt plini de sentimente urâte şi ale căror suflete sunt influenţate de egoism arată precum nişte fiinţe umane, însă ne îndoim că aceştia sunt cu adevărat oameni.”3
  • Fiecare dintre noi este înzestrat cu liberă voinţă; din asta rezultă că avem obligaţia de a ne disciplina puterile (raţiunea, teama, poftele sexuale). Această luptă pentru disciplină determină gradul nostru de umanitate.
  • Nu suntem alcătuiţi numai din trup şi minte. Fiecare dintre noi deţine un spirit care are nevoie de satisfacţie. Fără acesta, noi oamenii nu putem găsi adevărata fericire şi perfecţiune. Satisfacţia spirituală este posibilă doar prin cunoaşterea lui Dumnezeu şi credinţa în El.4
  • Există două extreme care au legătură cu fiecare valoare morală: deficienţa sau excesul. (...) Deci, perfecţiunea unei persoane, scopul existenţei noastre, constă în menţinerea unei balanţe şi moderaţii între cele două extreme care au legătură cu fiecare virtute în parte.5

1.2. Nevoile comunităţii

În acelaşi articol, cu titlul de Adevăratul înţeles şi adevărata valoare ale educaţiei, el a declarat:

  • Îmbunătăţirea unei comunităţi este posibilă doar prin ridicarea generaţiilor la rangul de umanitate, nu prin excluderea persoanelor rele. Dacă seminţele religiei, ale valorilor tradiţionale şi ale cunoaşterii istorice nu vor germina în ţară, în locul elementelor rele eradicate, vor creşte altele.
  • Viitorul unei naţiuni depinde de tineri. Orice persoană care vrea să îşi asigure viitorul ar trebui să se implice în creşterea copiilor săi, la fel de mult cum se implică şi în alte chestiuni. O naţiune care îşi dezamăgeşte tinerii, care îi abandonează influenţelor culturale străine, le pune în pericol identitatea şi este slabă din punct de vedere cultural şi politic.
  • ·             Motivul viciilor ce se pot observa la generaţia de azi, precum şi incompetenţa unor administratori şi a altor probleme ale naţiunilor, constă în predominarea aceloraşi condiţii şi a aceleiaşi conduceri de acum 25 de ani. În acelaşi mod, cei care se ocupă cu educarea tinerilor de azi vor fi responsabili de viciile şi virtuţile care vor predomina peste 25 de ani de acum încolo.6

1.3. Problemele Mondiale

În articolul său sub numele de Servicii educaţionale răspândite peste tot în lume, cu subtitlul De ce educaţie?, Gülen vorbeşte despre criza mondială din umbra gândirii şi civilizaţiei occidentale, un discurs pe care vom încerca să îl cristalizăm în cele ce urmează:

  • La început el vorbeşte despre factorii istorici care s-au alăturat erei renascentiste occidentale, care a fost caracterizată de dorinţa arzătoare de satisface nevoile materiale mereu prezente ale societăţilor occidentale şi studiile ştiinţifice la care s-au opus Biserica şi monarhii bisericilor, condiţii care au dus la conflicte între europeni pe tema ştiinţă-religie. Din acest motiv mulţi oameni au rupt legăturile cu religia. Această dezvoltare a dus în cele din urmă la materialism şi comunism.
  • Umanitatea s-a confruntat cu cele mai frapante elemente ale istoriei occidentale: exploatarea globală, conflictul interminabil bazat pe interese, cele două războaie mondiale şi divizarea lumii în două blocuri.
  • Occidentul a ţinut lumea sub control economic şi militar timp de mai multe secole. În majoritatea secolelor, conflictul ştiinţă-religie a fost prezent în multe cercuri intelectuale.
  • Mişcările de iluminare ce au început în secolul optsprezece vedeau oamenii ca fiind alcătuiţi doar din minte. Apoi, mişcările pozitiviste şi materialiste i-a considerat doar ca materiali şi corporali. Rezultatul a fost apariţia crizelor spirituale unele după altele. Nu exagerăm dacă spunem că aceste crize şi absenţa satisfacţiilor spirituale au fost factori majori ce au stat la baza conflictelor de interese care au învăluit ultimele două secole şi care au atins punctul maxim în cele două războaie mondiale.7
  • În zilele noastre se fac presupuneri cum că religia este divizivă şi oferă posibilitatea de a-i omorî pe ceilalţi. Oricum, nu putem nega că religia, în special islamul, nu a dus în ultimele secole la exploatare nemiloasă, în special războaiele şi revoluţiile secolului douăzeci în care sute de milioane de oameni au fost ucişi şi au lăsat în urmă chiar mai multe văduve, orfani şi răniţi. Materialismul ştiinţific a fost cauza unei astfel de exploatări.8

2. Planul strategic de schimbare al lui Fethullah Gülen

Înainte de a prezenta ideile lui Fethullah Gülen asupra îndeplinirii nevoilor şi rezolvării problemelor umane prin educaţie, aş dori să prezint importanţa strategiei de schimbare a educaţiei din punctul lui de vedere, prin reflecţiile şi cele citite de mine din scrierile lui Fethullah Gülen şi din ceea ce a fost scris despre el. Am încercat să investighez strategia de schimbare din cadrul Mişcării. Fără îndoială, gândirea şi practicile Mişcării au avut scopul de a face o schimbare în construirea fiinţei umane şi în realitatea trăită, sau nu ar fi existat niciun motiv logic al cuvintelor şi faptelor dacă totul decurge bine în realitate, potrivit ideilor Mişcării şi ale liderului lor spiritual Fethullah Gülen.

Înainte de a prezenta concepţia mea asupra acestei strategii, doresc să demonstrez cum cultura occidentală este bazată pe două lucruri simple: primul este producţia intensă tipică; al doilea este conceptul de marketing. Puterea deţinută de această cultură a dat naştere la două aspecte:

-          tiparele, care reflectă stilul liniiilor de producţie;

-          comerţul, care înseamnă transformarea oricărui lucru într-o marfă care este cumpărată şi vândută.

Tiparele şi comerţul au afectat fiecare persoană în parte, dar şi toate lucrurile, care au devenit nişte tipare comercializate. Individul este considerat în această cultură nimic mai mult decât un lacăt dintr-o maşinărie de producţie sau o maşinărie într-o fabrică imensă. Creşterea puterii opresive naţionale şi internaţionale care depinde de înarmarea de sine, a transformat omul într-o creatură neajutorată în controlarea producţiei care duce la producerea unui alt produs. Oricum, Dumnezeu i-a înzestrat pe oameni cu minte şi cu voinţă. Astfel omul nu trebuie să se supună acestei culturi şi ar trebui să se trezească şi să schimbe calea procesului de producţie, lucru pe care Gülen şi Mişcarea sa încearcă să îl facă.

2.1. Titlul strategiei

Putem spune că această strategie este precum o siguranţă de uşă comparată cu strategia maşinăriei sau cu strategia maşinăriei comparată cu strategia de fabrică, strategia celor oprimaţi comparată cu strategia dominanţilor cruzi, atât pe plan naţional cât şi internaţional.

2.2. Componentele strategiei

  • Înmânarea obiectului aşa cum este el.
  • Concentrarea asupra veniturilor de lungă durată decât asupra veniturilor viitorului apropiat.
  • Schimbarea produsului final şi menţinerea formei procesului de producţie.
  • Folosirea stilului de conformitate şi nu de pătrundere, care ar putea duce la confruntări şi rezulta în oprirea eforturilor de a salva omenirea.

2.3. Scopurile strategiei

  • Formarea unui produs final (uman) înarmat cu trei lucruri: credinţă, moralitate şi cunoaştere (ştiinţă), adică schimbarea formării minţii şi sufletului uman.
  • Formarea unei globalizări mai umane.
  • Formarea unor sisteme mai puţin corupte care servesc oamenilor, fără confruntarea cu aceştia.

2.4. Moduri de strategie

  • Credinţa şi moralitatea sunt formate prin prezentarea modelului conform proverbului care spune: „faptele vorbesc mai mult decât cuvintele”; formarea mediului şi atmosferei înconjurătoare care ar trebui să conţină credinţă şi moralitate.
  • Cunoaşterea şi ştiinţa sunt formate prin facilitarea căilor de a le acumula şi prin motivarea acumulării lor, oferind uneltele adecvate în formele sale moderne; scopurile sunt în favoarea oamenilor.

2.5. Rezultatele strategiei

  • Înarmarea oamenilor cu uneltele mai sus menţionate le oferă posibilitatea de a citi şi reflecta asupra lumii şi existenţei. Reflectarea asupra lumii provine din realizarea distribuţiilor puterii lumii asupra sinelui şi a altora. Reflectarea asupra existenţei provine din a-şi da seama că rolul metafizic în schimbarea circumstanţelor prezente şi în reformarea lumii care apoi activează acest rol.
  • Înarmarea oamenilor cu asfel de unelte îi face să realizeze regulile care ghidează oamenii, Universul, viaţa şi fiinţele umane.

2.6. Locul educaţiei în strategie

Educaţia este una dintre cele mai importante activităţi umane care participă la formarea indivizilor (produsul final), examinând şi observând scrierile lui Fethullah Gülen şi Mişcarea sa ne dăm seama că acestea au avut un rol foarte mare în rezolvarea acestei chestiuni deoarece scopul principal al Mişcării este în domeniile: educaţiei şi mass-media, spiritualității şi dialogului).

Primele două sfere ocupă un loc foarte mare în Mişcare. În plus, ele participă în formarea familiei (acestea sunt primele, dar şi cele mai importante incubatoare ce ajută la formarea oamenilor) şi la formarea mediului general prin crearea unei conştienţe şi a unui comportament general.

A treia sferă este reprezentată de concentrarea lui Gülen pe renaşterea dimensiunii spirituale în credinţa islamică, ceea ce se adaugă dimensiunilor de formare a fiinţelor umane, în timp ce a patra este atât intra (în aria societăţii turceşti), cât şi între dialogul dintre credinţe pe care l-a început Gülen în Turcia în anul 1994, iar din acel moment răspândit comunităţii internaţionale, fapt ce se adaugă la eforturile de remodelare ale mediului în direcţia toleranţei şi a iubirii.

3. Caracteristici ale filosofiei educaţionale a lui Fethullah Gülen

Există cinci binecunoscute întrebări puse în procesul educaţional:

  • De ce învăţăm? Sau care este scopul de a învăţa?
  • Ce învăţăm? Sau care este conţinutul educaţiei?
  • Cine învaţă?
  • Cine educă? Se referă la profesor şi la instituţiile educaţionale care sunt responsabile de procesul de învăţare (şcoala sau facultatea).
  • Cum să se facă educarea? Se referă la modul în care învăţăm şi educăm.9

În următoarele rânduri voi încerca să analizez filozofia educaţională a lui Fethullah Gülen prin dezbaterea acestor cinci întrebări.

3.1. De ce învăţăm? Scopul de a învăţa

Răspunsul la întrebarea legată de scopul de a învăţa constă în satisfacerea nevoilor oamenilor şi ale comunităţii şi rezolvarea problemelor lumii, lucruri pe care le-am evidenţiat atunci când am discutat despre punctul de vedere al lui Fethullah Gülen în privinţa lor, despre care el afirmă cu alte cuvinte:

  • Datoria noastră esenţială, în calitate de creaţie care a ajuns la această răscruce de drumuri cu o natură pură, este de a acumula stabilitate şi claritate în gândire, imaginaţie şi credinţă pentru ca noi să putem acumula o „a doua natură” şi să ne putem califica pentru a ne continua viaţa „în sferele următoare mult mai elevate”. În plus, îndeplinindu-ne îndatoririle în calitate de slujitori ai lui Dumnezeu, trebuie să ne activăm inimile, spiritele şi toate facultăţile înnăscute. Îmbrăţişând lumile noastre interioare şi exterioare, acolo unde se află toate misterele şi puzzle-urile numeroase, trebuie să înţelegem secretul existenţei şi astfel ne vom ridica la rangul de oameni adevăraţi.10
  • El clarifică scopul educaţiei într-un alt paragraf: Dată fiind importanţa învăţării şi predării, trebuie să determinăm ce anume trebuie învăţat şi gândit, unde şi cum să facem asta. Deşi cunoaşterea este o valoare în sine, scopul învăţării este de a transforma cunoaşterea într-un ghid în viaţă şi de a ilumina drumul spre îmbunătăţirea noastră. Aşadar, orice cunoaşterea neadecvată pentru cel ce învaţă este o povară pentru el, iar orice ştiinţă care nu direcţionează individul spre scopuri sublime este o decepţie.11
  • El adaugă la acestea, în timp ce vorbea cu cei devotaţi vieţilor lor de a educa oamenii în instituţii educaţionale care aparţin mişcării în toată lumea.12

„Cine ştie, poate în viitorul apropiat, datorită voluntarilor care se dedică în a-i lăsa pe ceilalţi să trăiască, mintea şi sufletul se vor îmbrăţişa încă o dată, conştiinţa şi logica vor deveni complementare una alteia, fizica şi metafizica vor înceta lupta şi se vor retrage fiecare în sfera sa proprie, iar totul va puteam exprima frumuseţea în propria sa natură şi prin propriul său limbaj; se va descoperi  complexitatea regulilor şi principiilor creaţiei, oamenii vor regreta că s-au certat pentru nimic de fapt, se va stabili o atmosferă de pace care nu exista în pieţe, şcoli sau case, fericirea va adia printre ei, castitatea nu va fi violată, onestitatea nu va fi oprimată, nu va exista invidia între oameni pentru reputaţie sau proprietate, cei puternici îi vor trata pe cei slabi cu egalitate, cei săraci dar şi cei bogaţi vor trăi precum nişte oameni adevăraţi, nimeni nu va mai fi arestat doar pe baza unor simple suspiciuni, nu vor mai fi atacate case, nu va mai curge sângele oamenilor şi cei slabi nu vor mai plânge, toţi oamenii Îl vor adora pe Dumnezeu şi vor iubi umanitatea. Doar atunci lumea aceasta, care reprezintă calea către Paradis va deveni Edenul care este fascinant şi în care toţi oamenii îşi doresc să trăiască.”

3.2. Ce învăţăm? Conţinutul educaţiei

În programul lor de predare, instituţiile lui Fethullah Gülen afirmă două elemente esenţiale:

  • Ştiinţa.
  • Religia, în special credinţa şi moralitatea, în sensul de trăire, şi în conţinutul său de valoare umană.

Deoarece contrazicerea dintre ştiinţă şi religie a reprezentat un domeniu de dezbateri intelectuale conform experienţei istorice occidentale la care ne-am referit mai sus, Gülen şi-a transferat argumentele în această chestiune ce poate fi dezbătută, clarificând faptul că contrazicerea este doar o iluzie:

  • Să luăm în considerare următoarele: o carte reprezintă manifestarea materială prin cuvinte a existenţei „spirituale” din mintea scriitorului. Nu există niciun conflict între aceste două moduri de a exprima acelaşi adevăr şi conţinut în două „lumi” diferite.
  • În acelaşi mod, nu poate exista niciun conflict între Coran şi Scriptura Divină (ce provine de la atributul lui Dumnezeu de Discurs), Universul (din atributul Său de Putere şi Voinţă) şi ştiinţele pe care le analizează. Universul este un Coran Măreţ ce derivă din atributele lui Dumnezeu de Putere şi Voinţă. Cu alte cuvinte, dacă termenul folosit este adecvat, Universul este un Coran mare. În schimb, fiind o expresie a legilor Universului într-o formă diferită, Coranul este un Univers care nu a fost codificat şi pus pe hârtie. În adevăratul său înţeles, religia nu se opune şi nici nu limitează ştiinţa sau lucrările ştiinţifice.
  • Religia ghidează ştiinţele, determină adevăratul lor scop şi foloseşte valorile umane universale morale ca un mod de ghidare. Dacă adevărul ar fi fost înţeles în Occident şi dacă relaţia dintre religie şi cunoaştere ar fi fost descoperită, lucrurile ar fi stat altfel. Ştiinţa ar fi adus numai beneficii, nu distrugeri, şi nu ar fi lăsat calea liberă pentru producţia de bombe şi alte arme letale.13
  • Gülen a împrumutat şi vorbele profesorului său Bediuzzaman: „Nu există o înţelegere a educaţiei care vede iluminarea minţii în ştiinţă şi cunoaştere, lumina inimii în credinţă şi virtute. Această înţelegere, care este anevoioasă pentru student pe norii umanităţii cu aceste două lucruri şi caută acordul lui Dumnezeu prin ajutorarea celorlalţi, are multe de oferit: salvează ştiinţa de la materialism, de la a fi un factor care este la fel de dăunător la fel cum este benefic din cele două perspective- materiale şi spirituale, şi de la armele letale.14

Gülen adaugă la aceste două elemente esenţiale, încă una importantă, atunci când oferă sfaturi în ceea ce priveşte comerţul educativ şi meseria:

„Supravieţuirea une comunităţi depinde de idealism şi bune calități morale, precum şi de atingerea nivelului necesar în progresul ştiinţific şi tehnologic. Din acest motiv, comerţul şi meseriile ar trebui predate începând din clasele primare. O şcoală bună nu este o clădire unde se oferă numai teorie, ci este o instituţie sau un laborator unde studenţii sunt pregătiţi pentru viaţă.”15

3.3. Cine învaţă?

Instituţiile educaţionale care îi aparţin lui Fethullah Gülen sunt răspândite în toată Turcia şi în multe alte ţări ale lumii, oferindu-şi serviciile studenţilor, fie ei musulmani sau non-musulmani, aşa cum susţine Bekim Agai:16

„Motivaţi de ideile lui, adepţii lui Gülen s-au implicat activ în domeniul educaţional. În anii 1980 şi 1990, peste 150 de şcoli private precum şi 150 de dershane oferind cursuri în plus au fost înființate. (Agai 2004, 13ff) Până acum, Mişcarea a pus bazele a peste 250 de instituţii educaţionale în afara Turciei în aproape toate părţile lumii; acestea se află în ţările balcanice post comuniste precum şi în fosta Uniune Sovietică.”

Gülen a afirmat că: „Orice s-ar întâmpla, în ciuda celor care sting flacăra lumânărilor, aceşti oameni au luminat inimile însetate de iluminare oriunde s-ar duce, ei avertizează naturile pure în privinţa lucrurilor care se află în spatele lucrurilor şi evenimentelor şi fac cunoscute sufletelor curate valorile umane universale.”17

3.4. Cine educă?

În scrierile sale, Fethullah Gülen s-a concentrat asupra rolului profesorului şi al şcolii şi asupra criteriilor sale esenţiale. Din aceste scrieri am ales următoarele:

  • Școală poate fi considerată un laborator în care se oferă un elixir ce poate preveni sau vindeca bolile vieţii, iar profesorii sunt cei ale căror elixiruri sunt pregătite şi astfel administrate.
  • Şcoala este un loc de învăţare, unde totul legat de această viaţă şi de cea care va urma, poate fi învăţat. Ea poate sublinia ideile şi evenimentele vitale şi îi poate face pe studenţi să înţeleagă mediul lor natural şi uman.
  • În esenţă, şcoala este un fel de loc de venerare, iar „sfinţii” sunt profesorii.
  • Şcolile bune care își merită acest nume, sunt pavilioane de îngeri, care dezvoltă sentimente de virtute în elevii lor şi îi îndrumă să acumuleze nobilitatea minţii şi a spiritului.
  • Un profesor adevărat este acela care cultivă sămânţa pură şi o conservează. Este de datoria lui să se preocupe de ceea ce este bun, şi să conducă şi să ghideze copilul în viaţă în ciuda tuturor evenimentelor ce pot avea loc.
  • Precum în şcoală, viaţa zboară către direcţii diferite, are un caracter şi o identitate stabile (...), cursul vieţii pe căi nedeterminate este canalizat pe unitate prin intermediul şcolii.
  • Şcoala este văzută ca fiind relevantă doar într-o anumită perioadă a vieţii. Oricum, este mult mai mult de atât, ea este teatrul în care toate lucrurile împrăştiate din Univers sunt puse la un loc. Şcoala oferă elevilor posibilitatea de a citi continuu, de a vorbi chiar şi atunci când tace.18
  • Cea mai bună metodă de cunoaştere care trebuie acumulată în şcoală trebuie să fie în aşa fel încât să ofere posibilitatea elevilor de a face legătura între întâmplările din lumea exterioară, cu experienţa lor interioară. Profesorul trebuie să fie un ghid care poate intui ceea ce este experimentat. Fără îndoială, cel mai bun ghid (unul care repetă continuu lecţiile) este viaţa în sine. Cu toate acestea, cei care nu ştiu cum să primească lecţii direct de la viaţă, au nevoie de nişte intermediari. Aceşti intermediari sunt profesorii. Ei sunt aceia care oferă legătura dintre viaţă şi sine, şi interpretează manifestările întâmplărilor vieţii.19
  • Educaţia este diferită de predare. Majoritatea oamenilor pot preda, dar numai unii pot educa.
  • Răbdarea este foarte importantă în educaţie. Educarea oamenilor este sarcina cea mai sacră, dar de asemenea şi cea mai dificilă. În plus faţă de a oferi un bun exemplu, profesorii trebuie să fie destul de răbdători pentru a obţine rezultatul dorit. Ei ar trebui să îşi cunoască studenţii foarte bine, şi să ştie să se adreseze intelectului, inimilor, spiritelor şi sentimentelor lor. Cea mai bună metodă de a educa oamenii este de a acorda o atenţie specială fiecărui individ, neuitând că fiecare reprezintă o „lume” diferită.20

Gülen împrumută de asemenea din lumina profetismului exemplul educatorului, şi adaugă criteriilor care alcătuiesc un bun profesor, următoarele:21

  • Oferă atenţie egală tuturor aspectelor minţii, spiritului şi sinelui persoanei, şi ridică-i pe fiecare dintre ei la o perfecţiune adecvată.
  • Un sistem educaţional este judecat conform universalităţii, modului de înţelegere şi calităţii studenţilor săi.
  • Un sistem educaţional este judecat conform abilităţii sale de a produce o schimbare în studenţii săi.

De fapt, experienţa practică a demonstrat că succesul şcolilor şi profesorilor lui Fethullah Gülen sunt aprobate de mulţi cercetători; unul dintre aceştia este Ruth Woodhall care a menţionat factorii succesului acestor şcoli:

  • De fapt, şcolile din Turcia şi din orice alt loc se ghidează după curriculum-ul naţional, chiar şi în ţări unde şcolile private pot fi scutite de asta. În plus, deşi sunt extraordinar de bine echipate pentru a preda ştiinţa, aşa cum am menţionat mai sus, ei tind să aibă departamente foarte bune de predare a limbii engleze şi clase foarte mici. Aceste trei criterii sunt cheia succesului educaţional şi profesional al elevilor şi sunt factori vitali în marketing-ul şcolilor la nivelul clasei de mijloc educaţionale în Turcia, Asia Centrală şi în alte ţări nevorbitoare de limba engleză.22
  • La nivel managerial, antrenamentul constant al profesorilor şi personalul ce oferă sprijin sunt vitale pentru stabilirea şi menţinerea standardelor înalte, iar şcolile se unesc adesea, în numere mari sau mici, depinzând de nevoi şi de circumstanţe, pentru a oferi training personalului de profesori în week-end sau în zile libere.
  • În aceleaşi perioade, atunci când profesorii se întâlnesc pentru training, iau parte de asemenea şi managerii şcolilor, fac schimb de păreri şi experienţe şi discută despre bunele practici şi inovaţii.23

Ruth adaugă acestor factori încă unul conform lui Ozgala:

  • Primul aspect unic (al şcolilor) în deţinerea unui spirit competitiv. Rapoarte anuale sunt pregătite şi distribuite care compară performanţa studenţilor din liceele lui Gülen cu cei din alte şcoli, cei din prima categorie au rezultate foarte bune în testele de intrare la universităţi. Această performanţă uimitoare este chiar mai vizibilă în şcolile din Centrul Asiei decât în Turcia. Acest spirit competitiv este încurajat de asemenea şi de training-ul oferit studenţilor şi trimiterea lor la diferite olimpiade academice pentru studenţii de liceu din toată lumea. De obicei se întorc cu medalii.24

3.5. Cum să se facă educarea?

Întrebarea care se pune aici, în ceea ce priveşte experienţa educaţională a lui Fethullah Gülen, concentrându-se în special pe educarea credinţei, moralurilor şi în ştiinţă: Cum pot ei coopera cu aceste chestiuni în ţări extrem de seculare, ce împiedică oferirea educaţiei religioase în şcolile lor non-religioase?

Răspunsul la această întrebare grea îl putem găsi în cuvintele lui Gülen:25

  • Spunem pe bună dreptate: „Limbile şi cuvintele nu au niciun cuvânt de spus în faţa acţiunilor. Atunci când acţiunile vorbesc, mai este nevoie de un discurs?

Răspunsul se găseşte în Bunul exemplu pe care profesorii îl prezintă elevilor lor. Gülen a împrumutat această metodă din „exemplul” Mesagerului, care a fost un educator prin acţiunile şi faptele sale: Mesagerul lui Dumnezeu a exprimat ceea ce dorea să predea prin acţiunile sale şi apoi a transformat aceste acţiuni în cuvinte (...) Drept rezultat, tot ceea ce a predicat a fost acceptat automat în casa sa şi de către adepţii săi, deoarece cuvintele lui ajungeau în inimile lor.26

Gülen a subliniat de asemenea un alt aspect al modului de educare prin refuzarea metodei de ascultare şi memorare, şi prin stimularea metodei de minte şi spirit, spunând:

„Informaţia acumulată corect la şcoală şi internalizată de către sine, este o cale prin care individul se ridică dincolo de această lume a chestiunilor şi atinge graniţele eternităţii. Informaţia care nu este pe deplin internalizată nu este decât o povară pe umerii elevilor. Este o povară a responsabilităţii celui ce o deţine şi un lucru rău care provoacă confuzie. Acest tip de informaţie care a fost deci memorată dar nu digerată pe deplin, nu luminează mintea şi nu elevează spiritul, ci rămâne un lucru rău în sine.27

Această metodă ne aduce aminte de un alt reformator a cărui viaţă a fost educaţia şi care s-a confruntat în viaţă cu cele două metode de educaţie, iar el a ales-o pe a doua, şi anume „calea minţii şi a spiritului”. Este vorba despre Imamul Mohammad Abdo28, ale cărui idei despre reformarea vieţii prin educaţie se aseamănă cu cele ale lui Fethullah Gülen.

Concluzie

Filosofia educaţională a lui Fethullah Gülen se bazează pe reflectarea asupra lumii, a întregului Univers, a vieţii şi a oamenilor. Această filosofie a derivat din cuvintele lui Allah în nobilul Coran, atunci când Allah se adresează omenirii pentru a reflecta asupra versetelor şi semnelor pentru ca oamenii să cunoască legile vieţii şi ale existenţei. Filosofia sa a depins de o profundă citire, o înţelegere şi o citire critice, de scrierile islamiştilor şi occidentalilor. Folosind aceste scrieri a putut să definească nevoile oamenilor, societăţii şi problemele lumii. Soluţia este ca individul să fie reformat, precum şi mintea, sufletul şi corpul. El s-a bazat pe această filosofie pentru a răspunde la cele cinci întrebări pivot ce formează procesul educaţional, predând studenţilor arta de a înţelege viaţa, de a reflecta asupra lumii şi a existenţei pentru a lumina umanitatea printr-o lumină care oferă speranţă sufletelor unei noi generaţii. O generaţie a minţii şi a sufletului, o generaţie care îşi cunoaşte creatorul, aşa cum îşi cunoaşte şi lumea şi Universul care o înconjoară.

Filosofia educaţională a lui Gülen, precum şi experienţa sa lărgeşte orizontul multor studii comparative. Pentru început, există studiul şcolilor islamice din Egipt care sunt stabilite prin eforturi naţionale şi sprijinite de puterile islamice şi naţionale, care se opun analfabetismului de la sfârşitul secolului nouăsprezece şi începutul secolului douăzeci şi compară acest experiment cu cel al lui Gülen, luând în considerare asemănările şi diferenţele exprimate de diferenţele de timp şi loc.

Putem găsi asemănări în încercările şcolilor islamice egiptene „vechi” sau „noi” de a amesteca cea mai bună educaţie „religioasă” tradiţională cu educaţia „occidentală” modernă, care reprezintă un amestec între studiul ştiinţei şi religiei pe baza reformării fiinţelor umane. Pe cealaltă parte, putem observa diferenţe în „nivelul” de predare a ştiinţei, şi în „modul” de a folosi religia, fapt care face în ziua de azi benefică experienţa „amestecului” din şcolile lui Gülen.

1. Paulo Fereri, profesorii sunt fondatorii culturii, mesaje pentru cei care au destul curaj încât să aibă o carieră de profesori, tradus de Hamid Ammar şi alţii, Cairo, Egyptian and Lebanese house, 2004, pagina 61.

2. Dl. Fethullah Gülen: Eseuri, Perspective, Opinii. NJ, Fountain, The Light Incorpration, 2002, paragraful 57

3. Ibid pagina 58

4. Ibid pagina 59

5. Ibid pagina 60

6. Ibid paragrafele 61-62

7. Ibid paragrafele 76-78

8. Ibid pagina 81

9. Pentru mai multe informaţii asupra acestor întrebări vezi de asemenea şi: Sulayman Naseem, „Formarea educaţiei egiptene, rolul puterilor politice, sociale şi intelectuale” 1923- 1952, Cairo, administraţia publică egipteană pentru carte, seriile Misr An-Nahda, pagina 191.

10. Op,Cit. Paragrafele 79-80

11. Ibid. Pagina 63

12. Ibid, pagina 63

13. Op. Cit. Paragrafele 80-81

14. Ibid. Pagina 82

15. Ibid. Pagina 75

16. Bekim Agai: Strategii de discurs şi de organizare a mişcării Gülen, o lucrare prezentată în „Islamul în lumea contemporană: Mişcarea Fethullah Gülen în gândire şi practică”, 12-13 noiembrie 2005, Universitatea Rice, Houston, Texas, pagina 71.

17. Dl. Fethullah Gülen: Spre o civilizare globală de toleranţă şi iubire, New Jersey, The Light Inc., A doua variantă, 2004, pagina 213.

18. „Dl Fethullah Gülen: spre Paradis pierdut”, Izmir, Kaynak, A doua ediţie, 1998, paragrafele 98-99

19. Ibid. Paragrafele 99-100

20. Dl Fethullah Gülen, „Perspective, opinii”, pagina 75

21. Dl. Fethullah Gülen O analiză a vieţii Profetului Muhammad, Mesagerul lui Dumnezeu, New Jersey, The Light Inc., Ediţia revizuită într-un volum, a doua variantă , 2005, paragrafele 188-189

22. Ruth Woodhall: O examinare a filozofiei de educare a lui Fethullah Gülen şi activităţile educaţionale ale Mişcării, în: Islamul în lumea contemporană: Mişcarea Fethullah Gülen în gândire şi practică, 12-13 noiembrie 2005, Universitatea Rice, Houston, Texas, pagina 85

23. Ibid paragrafele 85-86

24. Ibid pagina 85

25. Dl. Fethullah Gülen: Spre o civilizare globală de toleranţă şi iubire, pagina 213

26. Op. Cit, pagina 187

27. Dl. Fethullah Gülen: Spre Paradisul Pierdut, pagina 99

28. Despre educaţie în viaţa lui Muhammad Abdo citeşte: Abbas Mahmud el Akkad, Muhammad Abdo, Cairo Ministerul Educaţiei, 1963, paragrafele 103-120

Dr. Magdy A. M. Said, editor şi scriitor în Cairo 1961, absolvent al Facultăţii de Medicină din cadrul Universităţii din Cairo în 1986, a lucrat apoi ca fizician până în anul 1994. El are diploma în antropologie de la Institutul de Studii Africane din 1996. Începând cu anul 1992 a început călătoria sa în afara lumii medicinei, fiind un secretar la un editorial Al Ateba’a, revista Sindicatului Medical Egiptean, lucrând apoi în domeniul cercetărilor sociale, micro-credit, dezvoltarea mediului şi apoi în e-jurnalism. El a publicat câteva articole (mai mult de 100) în diferite ziare şi reviste începând cu 1987. El este autorul câtorva cărţi şi articole: co-autor al  cărții Alegerile studenţeşti în universităţile egiptene 1988-1989 - o carte publicată în limba arabă, în 1989. „Lucrările social islamice instituţionale – Ramura centrală El Gam’ela El Shar’eia, El Hoda ca studiu de caz”- o cercetare nepublicată în limba arabă, în 1990. „Albania- între speranţă şi pericol”- carte publicată în limba arabă- 1999. Environment of Establishment and Conditions of Quit of the Role”- o lucrare publicată în limba arabă, în 2001. Societatea civilă Imamul Mohammed Abdo – o lucrare de cercetare publicată în 2005.

Pin It
  • Creat la .
Copyright © 2021 Fethullah Gülen site-uri Web. Toate drepturile rezervate.
fgulen.com este sursa oficială pe Fethullah Gülen, savant de renume turc şi intelectuală.