Islamul în fața acuzațiilor de terorism
Este un lucru trist că islamul, care este întemeiat pe aceste concepte şi pe acest spirit, este înfăţişat în anumite cercuri ca sinomim al terorismului. Este o mare eroare istorică. Să arunci vălul negru al terorismului peste un sistem care se bazează pe siguranţă şi încredere nu arată altceva decât faptul că spiritul islamului ţi-a rămas complet necunoscut.
Cine caută faţa adevărată a islamului în izvoare, în istorie şi în adevăraţii săi reprezentanţi va vedea că în islam nu există severitate, cruzime sau fanatism. Islamul este o religie a iertării şi a toleranţei, aşa cum s-au exprimat atât de frumos Rumi, Yunus Emre, Ahmed Yesevi1, Bediüzzaman2 şi mulţi alţii, adevăraţi sfinţi şi prinţi ai dragostei şi toleranţei. Toţi aceştia şi-au petrecut vieţile propovăduind toleranţa, fiecare devenind o legendă a timpului său, un reprezentant al dragostei şi al toleranţei.
Jihadul se leagă de autoapărare sau de înlăturarea barierelor dintre Dumnezeu şi libertatea de alegere a omului. Istoria ne e plină de exemple care arată cum a fost aplicat acest principiu în viaţa reală.
Desigur, sunt situaţii în care războiul este inevitabil. Dar oameni cu vederi înguste au generalizat versetele din Coran care vorbesc despre jihad şi care au fost revelate într-un anume context specific. Astfel de oameni au transformat războiul, un efect secundar, într-un lucru prioritar şi de importanţă esenţială. Astfel de oameni nu înţeleg adevăratul sens şi adevăratul spirit al islamului. Incapacitatea lor de a stabili un echilibru între ceea ce este primordial şi ceea ce este secundar îi conduce pe oameni la concluzia că islamul dezvoltă în suflet răul şi ura, în timp ce adevăraţii musulmani nu simt decât dragoste şi afecţiune pentru întreaga creaţie. În acest sens, să privim cât de adevărate sunt următoarele versuri:
„Muhammad s-a născut din dragoste,
Ce se poate naşte din dragoste, fără Muhammad?”
- Ahmed Yesevi (d. 1166), poet sufit şi lider spiritual care a exercitat o mare influenţă asupra dezvoltării ordinelor mistice în lumea turcă.
- Bediüzzaman Said Nursi (1877-1960), mare învăţat msuslman cu o înaltă spiritualitate, o vastă cunoaştere ştiinţifică şi a lumii contemporane. În concepţia sa, omenirea poate fi salvată din crizele prin care trece şi poate atinge cu adevărat progresul şi fericirea numai cunoscându-şi propria natură, recunoscându-L pe Dumnezeu şi supunându-I-se Lui. Scrierile sale, Risale-i Nur (Epistolele luminii), abordează probleme islamice fundamentale, cum ar fi credinţa, gândirea, practicarea credinţei şi moralitatea, precum şi descrierile coranice ale activităţii divine în univers. Explicaţia şi dovezile raţionale şi logice cu privire la toate adevărurile din Coran sunt o replică a sa la adresa celor care le neagă în numele ştiinţei. Scrierile sale scot în evidenţă, în acest sens, toate discrepanţele şi afirmaţiile lipsite de logică.
- Creat la .