„Plânsetul privighetoarei” Fethullah Gülen-un Rumi al modernităţii

Vocile din trecut se aud uneori atât de puternic şi sunt atât de pline de viaţă şi de adevăr încât se fac auzite şi peste veacuri, iar distanţa sau timpul nu pot împiedica sosirea lor. Ele sunt ascultate de-a lungul secolelor până când un om al zilelor moderne le poate înţelege atât mesajul pe care ele îl transmit, cât şi pe mesagerul lor.

În această lucrare mă voi concentra pe asemănările dintre poetul sufit al secolului 13, Jalal al-Din Rumi şi învăţatul turc şi reprezentant al păcii din secolul 20, Fethullah Gülen. Voi încerca să arăt că Gülen este mesagerul perfect al ideilor lui Rumi. Punctele de comparaţie vor fi cele ale trecutului şi educaţiei lor, sufismul lor, mesajul lor de toleranţă şi iubire. Unele dintre întrebările pe care le voi dezbate sunt următoarele: Şi-au găsit cuvintele lui Rumi o exprimare prin vocea lui Fethullah Gülen? În ce mod ne trezeşte Gülen la adevărurile mesajului lui Rumi de iubire şi slujire a lui Dumnezeu şi serviciu în slujba celorlalţi? Este Gülen un Rumi contemporan?

În urmă cu aproximativ 700 de ani, în Anatolia, Konya din ziua de azi în Turcia, maestrul spiritual şi poetul Mevlana Jalal al-Din Rumi şi-a exprimat următoarea părere de rău: „Vreau să cunosc o inimă care se rupe în bucăţi de durerea despărţirii de Dumnezeu, pentru a-i putea explica dorinţele şi dorul meu”.1 Rumi şi-a petrecut întreaga viaţă căutându-i pe cei care îi împărtăşeau aceleaşi aşteptări, ai căror dragoste de Dumnezeu era la fel de nesfârşită ca a lui, o oglindă a sufletului său.

Aceste versuri din deschiderea faimoasei sale lucrări, Mathnawi, Cântecul trestiei de Rumi, descriu cel mai bine trăirile lui:

„Ascultă cântecul trestiei,
Cum geme ea din cauza despărţirii:
De când m-au separat de patul meu
Cântecul meu trist a făcut mulţi oameni să plângă.
Îi caut pe cei ale căror inimi sunt frânte de despărţire
Căci doar ei pot înţelege durerea dorului pe care îl simt.
Oricine e despărţit de locul său
Arde de dorinţă până se reîntoarce acolo.
Printre cei fericiţi sau trişti
Eu plâng cu aceeaşi durere în suflet.
Toţi aud, dar nimeni nu a căutat secretul dinăuntrul meu.
Secretul constă în tristeţea mea –
Dar inimile neiluminate nu îl pot cunoaşte.”2

Recent, într-un interviu cu jurnalistul turc Nuriye Akman, liderul spiritual şi poet turc, Fethullah Gülen a afirmat astfel: „Caut o persoană care suferă pe dinăuntru; o persoană cu care pot vorbi despre lumea islamică, despre situaţia Turciei şi cu care pot împărtăşi problemele mele. Caut o inimă care suferă.”3 El continuă spunând că are mulţi prieteni apropiaţi, dar totuşi niciunul cu care poate împărtăşi totul. „Un prieten în gândire trebuie să fie ca şi tine; trebuie să ardă pe dinăuntru ca un şemineu încins; trebuie să aibă o legătură puternică cu Allah, totuşi să rămână umil. Vă confesez că mă simt singur.” Gülen pare să trimită un ecou al plânsetului de despărţire al lui Rumi cu Sursa (Dumnezeu), a fi un străin pe un pământ străin în poezia lui Plânsetul privighetoarei:

„Atunci când florile dansează,
Privighetoarea cântă retrasă în grădină.
Fiecare tril al său se aude precum vântul şuierând
Celor văzuţi ca străini pe pământul lor nativ.
Ea cântă precum neîncetatele mele dureri,
Care se aud peste tot pe câmpii.
Ea plânge toată noaptea până răsare soarele,
Iar fiecare gură de aer este un oftat arzător.
Pe copacii neatinşi de mâna omului,
Ea îşi spune oful de o viaţă,
Curgându-i lacrimi pline de suferinţă,
Dar cine-i acolo să îi aline durerea?”4

În plânsetele lor pare să existe o compătimire, şi din ce în ce mai mult le sunt pronunţate numele. Dacă Jalal al-Din Rumi şi Fethullah Gülen s-ar fi întâlnit pe străzile vechi ale Konyei acum 700 de ani, sau astăzi, pe străzile aglomerate ale Philadelphiei, ei s-ar fi recunoscut, ca suflete gemene care se pot auzi şi îşi pot înţelege unul altuia durerile.

Deşi atât Rumi, cât şi Gülen sunt scriitori şi poeţi prolifici, nu voi pune accentul pe acest lucru în această prezentare. Este de ajuns să menţionez faptul că amândoi poeţii sunt musulmani, ai căror cuvinte exprimă adâncile lor gemete pentru reunirea cu Creatorul Etern; profunda lor recunoştinţă pentru frumuseţea care îi înconjoară, fiind reflecţii ale Creaoturului lor; sărăcia lor şi nimicimea în faţa Dumnezeului lor. Învăţăturile din Coran, hadith şi sunna reprezintă baza vieţilor şi muncii lor. În cartea sa, Avocatul Dialogului, Gülen spune că „Poeziile, ca şi rugăciunile, exprimă bine şi rău, stările entuziaste sau pline de regret din lumea interioară a individului. Ele devin răsuflări divine, doar în momentul în care indivizii se concentrează asupra adevărurilor exaltate.”5 În scrierile lor, Rumi şi Gülen sunt orientaţi spre latura spirituală şi vorbesc limbajul universal al sufletului, exemplificând înţelesul acestor „răsuflări divine”.

Fondul şi educaţia timpurie

Rumi, care provenea dintr-o familia foarte mare de sultani şi învăţaţi religioşi, a fost născut în 1207 în Balk, Afganistanul de azi, într-o perioadă foarte tulbure şi haotică. Imperiul Selgiuc suferea pe plan intern din cauza corupţiei politice şi religioase şi extern din cauza atacurilor cruciaţilor din vest şi atacurilor mongolilor din est. Rumi şi-a părăsit pământul natal încă de când era copil împreună cu familia lui şi a început să călătorească pe tărâmuri islamice, stabilindu-se într-un final în Konya din ziua de azi, din Turcia.

Tatăl lui Rumi l-a învăţat importanţa luptei pentru achiziţionarea atributelor divine prin purificare de sine citind Coranul, postind şi detaşându-se de la tot ceea ce îl împiedica să Îl cunoască pe Dumnezeu. El a învăţat despre iubire şi compasiune prin exemplul Profetului Muhammad (pacea fie asupra lui) care trata toţi oamenii cu bunătate şi respect, în ciuda rasei, religiei şi poziţiei sociale. A învăţat de la tatăl său de asemenea că există două tipuri de cunoaştere – convenţională, care este învăţată deja de la naştere, şi cea adevărată, care poate fi obţinută doar prin graţia lui Dumnezeu. Dumnezeu a indus în Rumi un fel de iubire divină, pietate, abstinenţă, umilinţă, generozitate, serviciu şi amintire a lui Dumnezeu – elementele de bază pentru a păşi pe calea sufită.

De-a lungul vieţii sale, Rumi rareori nu era însoţit de un profesor sau de un ghid, astfel devenind un lider spiritual foarte respectat şi profesor universitar. Oamenii veneau din toată lumea să îl asculte vorbind, să participe la dialog şi să li se ofere sfaturi din partea lui. În ciuda reputaţiei sale măreţe, el nu era satisfăcut de asta şi spunea: „Nu aţi auzit numele meu în lume? Eu sunt un nimic, nimic, nimic.”6

Fethullah Gülen a fost născut 700 de ani mai târziu, în 1938 în Erzurum, estul Turciei în timpul une schimbări radicale în ţara sa. Zecile de ani înaintea naşterii sale au fost martorii decăderii Imperiului Otoman, căderea sultanatului şi califatului, fondarea Republicii Turcia de către Kemal Ataturk, închiderea ordinelor sufite şi tekke, înlocuirea legii Șaria ( legilor religioase islamice ) cu Codul Civil, scrierea în arabă înlocuită cu alfabetul latin – o convergenţă de schimbări majore. Secolul devenea unul violent care a suferit în timpul celor două Războaie Mondiale, bombelor atomice şi terorismului.7

Arborele genealogic al familiei lui Gülen, la fel ca şi cel al lui Rumi, era format dintr-o familie nobilă şi de către o lungă succesiune de învăţaţi religioşi, dar totuşi el a trăit umil şi continuă să o facă. Primii profesori ai lui Gülen erau de asemenea componenţii familiei lui. El vorbeşte cu mare veneraţie despre străbunicul său, Molla Ahmed şi despre calităţile sufite pe care le-a învăţat de la el cum ar fi: ascetismul, combinarea cunoaşterii cu pietatea, mâncatul şi dormitul puţine şi serviciul în slujba celorlalţi. El a învăţat versetele din Coran de la mama lui, despre care se spune că a memorat tot Coranul şi îl preda sătenilor. Tatăl său l-a învăţat limba arabă, insuflându-i o dragoste enormă pentru Profetul Muhammad (pacea fie asupra lui).

Fethullah Gülen a continuat să studieze, prin intermediul învăţaţilor islamice proeminenţi, fiind antrenat în special în ştiinţele religioase de către Muhammad Lufti, un maestru spiritual şi musulman faimos.

Gülen spune că „în timpul în care am studiat ştiinţele religioase, am citit alte cărţi şi am studiat practicile sufite. Pentru mine, impactul ştiinţelor religioase şi sufismul au produs în mine aceleaşi sentimente.”8 Mai apoi, Gülen s-a familiarizat cu studenţii lui Bediuzzaman Said Nursi şi cu învăţăturile din Risale-I Nur. Prin intermediul acestora Gülen a început să îşi dea seama de importanţa combinării ştiinţelor pozitive cu educaţia spirituală. După părerea lui, una fără cealaltă poate fi comparată cu o pasăre ce încearcă să zboare doar cu o singură aripă. Gülen a devenit profesorul atât al minţilor, cât şi al inimilor.

Învăţând foarte rapid, Gülen a început să predea de la vârsta de 15 ani. În calitate de tânăr educator, învăţătura sa era foarte respectată de către studenţii săi, astfel încât aceasta a devenit punctul de plecare al schimbării – o generaţie dispusă să servească ideilor sale în privinţa importanţei combinării iluminării intelectuale cu spiritualitatea pură, înţelepciune şi activism continuu. Astfel, ei, precum şi studenţii lor au deschis acum peste 500 de şcoli în Turcia şi peste hotarele ei. Precum Rumi, Gülen a devenit un lider spiritual foarte respectat şi de încredere, intelectual, voce a dreptăţii sociale, şi la fel ca şi oamenii lui Rumi, la el vin persoane din toată lumea care îşi doresc să îl asculte, să dialogheze cu el şi să li se ofere sfaturi.

Atât Rumi, cât şi Gülen au fost educaţi în ştiinţele pozitive şi tradiţia islamică, foarte adânc înrădăcinată în valorile sufite.

Căile lor sufite

S-au scris cărţi, volume întregi despre Rumi şi Gülen în calitate de sufiţi, dar totuşi merită menţionat că toate lucrurile pe care le-au săvârşit în vieţile lor au fost legate de înţelegerea sufismului. Pentru început menţionez că nici unul dintre ei nu a făcut parte din vreun ordin sufit, deşi se spune despre Rumi că începuse să frecventeze Ordinul Mevlevi al Dervişilor Dansatori. Gülen spune: „Rumi, Maestrul, nu era un învăţăcel, un derviş, un reprezentat printre sufiţii tradiţionali. El a dezvoltat o nouă metodă colorată cu renaştere şi raţionament individual, luând ca puncte de referinţă Coranul, sunna şi pietatea islamică.”9 Sufismul lor este unul fondat pe adevărurile din Coran, dar totuşi conţine o deschidere şi o apreciere a spiritualităţii altor religii care sunt concentrate de asemenea pe iubirea absolută de Dumnezeu. Fiecare dintre ei au avut profesori ce le-au predat calea sufită – o tradiţie de definire în vieţile lor deoarece încă de la început ei au fost antrenaţi să îi servească pe alţii, să uite de ei înşişi înafară de purificarea propriilor lor inimi. Fiecăruia dintre ei le-au fost insuflate teama şi maiestatea Creatorului nostru, precum şi importanţa trăirii vieţilor lor doar pentru a-I face pe plac lui Dumnezeu, pentru ca în cele din urmă să se reunească cu El.

În cartea sa Secretul Secretelor, Hadrat Abd-al-Qadir al Jilani spune că sufiţii trăiesc o viaţă umilă mâncând şi dormind puţin. Atât Rumi, cât şi Gülen urmează această practică, nu pentru a-şi face rău, ci pentru că este o cale de apropiere cu Dumnezeu. Pentru mulţi oameni, ei sunt cele mai bune exemple a sufitului ideal, dar totuşi niciunul dintre ei nu îşi doreşte să fie menţionat ca sfânt, sau stimat ca fiind persoane de o spiritualitate extraordinară. Ei împărtăşesc aceleaşi calităţi sufite şi umilinţă, pietate şi nimicime. Rumi a scris:

„Am devenit un slujitor, slujitor, slujitor;
M-am închinat servindu-vă.
Sclavii şi slujitorii se bucură
Când sunt emancipaţi
Iar eu mă bucur când vă slujesc.”10

Gülen nu se denumeşte niciodată sufit, spunând că individul nu este sufit în nume, ci în spirit şi inimă. El luptă doar pentru a fi „un simplu slujitor al lui Dumnezeu şi prieten al tuturor.”11 Pentru Gülen, a-ţi cunoaşte „neputinţa, sărăcia şi nimicimea” este calea spre anihilare în Dumnezeu. „Jocurile distractive şi plăcerile nu fac parte din firea mea. Chiar şi atunci când eram tânăr făceam riyazat (îndeplinire de sine ezoterică). Nu vreau să fac ceva dacă nu este într-adevăr folositor, de aceea prefer să stau în casă şi să citesc Coranul sau să îmi spun rugăciunile zilnice sau Zikr.”12 Pentru Gülen, sufismul reprezintă un proces de dezvoltare spirituală, care durează toată viaţa. Acest proces este „anihilate a eu-ului, voinţei şi concentrarea asupra lui Dumnezeu şi renaşterea spirituală cu lumina Esenţei Sale.”13

Fiul lui Rumi, Sultan Valad a spus că Rumi obişnuia să se roage pentru a putea vedea unul dintre sfinţii ascunşi ai lui Dumnezeu şi apoi să fie transformat. Rugăciunile lui Rumi au fost ascultate, deoarece el l-a întâlnit pe un derviş numit Sham-I Tabrir, care a devenit oglindirea pefectă a sufletului său şi l-a transformat pe acesta dintr-un învăţat educator într-un mistic încântător. În privinţa relaţiei dintre Rumi şi Sham, Gülen spune următoarele: „s-au unit două spirite acute şi pricepute, precum două oceane care se unesc. Împărţind mărinimia divină şi darurile primite de la Dumnezeu, cei doi au atins nişte vârfuri atât de înalte pe care majoritatea oamenilor nu le-ar atinge pe cont propriu. Prin cooperarea lor spirituală, ei au reuşit să atingă culmile cunoaşterii, iubirii, compasiunii şi bucuriei de Dumnezeu. La fel de mult cum i-au iluminat pe cei de vârsta lor, tot aşa i-au influenţat şi pe cei din secolele care au urmat.”14

Fără a deţine o înţelegere a tradiţiei islamice mistice de iubire, mai ales iubirea dintre maestru şi discipol, ar fi dificil să se descrie iubirea dintre Rumi şi Sham fără a o face să pară trivială. Kabir Helminski îl citează pe Murat Yagan care a comparat întâlnirea lui Rumi cu Sham, cu cea dintre Avraam şi Melchizidek, spunând astfel: „Melchizidek şi Sham sunt Mesagerii Sursei. Ei nu fac altceva decât să răspândească iluminarea la persoane care o pot primi, o persoană care este ori goală, ori plină din punct de vedere spiritual. Mevlana a fost una dintre persoanele prea pline. După ce a primit iluminarea, el a putut pune în aplicare mesajul în beneficiul umanităţii.”15 Acest lucru a dovedit astfel prezicerea profesorului său Sayyid Burhaneddin conform căreia într-o zi Rumi va „învălui sufletele oamenilor într-o viaţă curată în abudenţa incomensurabilă a lui Dumnezeu şi va întoarce din morţi această lume falsă prin înţelesul iubirii.”16

Sham a fost capabil să trezească la viaţă iubirea lui Rumi pentru Adevăratul Dumnezeu şi astfel l-a inspirat pe Rumi după 10 ani de la moartea lui Sham, să scrie o colecţie de poezii lirice mistice numite Divan-I Shams, în care se exprimă dragostea lui de profesori şi prieteni, în special dragostea lui pentru Sham. La un nivel mult mai adânc, oricum, putem înţelege că iubirea, dorul, durerea de despărţire despre care el vorbea nu reprezintă nimic mai mult decât dorul de Dumnezeu. Mai apoi, în Mathnawi, despre care se spune că ar fi cea mai măreaţă poezie spirituală scrisă vreodată, el a accentuat importanţa iubirii reciproce şi importanţa de a fi exemple de iubire pentru ceilalţi. Majoritatea scrierilor lui Rumi au fost preluate din Coran, sunna şi alte surse din literatura arabă şi persană. Versurile lui îi îndeamnă pe oameni să urmeze valorile etice, morale şi spirituale. Pentru Rumi, iubirea reprezintă sufletul Universului, baza fiinţei sale, dar aceasta nu este o iubire efemeră. El vorbeşte despre iubirea pură, absolută pentru Dumnezeu. Deşi scrierile lui par a fi legate de situaţiile oamenilor şi de sentimentele lor, semnificaţia adevărată ar fi aceea de a le transforma în iubire şi în dorinţă de cunoaştere a Divinului. Mesajul lui este unul de dizolvare a propriilor noaste eu-uri şi de cedare în faţa lui Dumnezeu.

Abordarea sufită a lui Rumi a captivat inimile liderilor spirituali de pretutindeni, nu numai datorită profunzimii şi frumuseţii sale, dar şi datorită Adevărului său. Lucrările lui cuprind acest Adevăr şi se revarsă cu mesajul iubirii care a rezistat de-a lungul anilor.

Mesajele lor de iubire şi toleranţă

Jalal al-Din Rumi, un învăţat, predicator, soţ, tată, mistic şi poet, ne deschide ochii pentru a putea vedea faptul că nu numai Dumnezeu este iubit de către umanitate, ci şi umanitatea este iubită de Dumnezeu. El a scris astfel:

„Cel ce iubeşte nu caută niciodată fără a fi mai întâi căutat de către iubita sa.
Când lumina iubirii îi străpunge inima,
El ştie că inima este prezentă în inima sa.
Când iubirea de Dumnezeu încolţeşte în inima sa,
Atunci fără îndoială şi Dumnezeu îl iubeşte.”17

Rumi şi-a bazat viziunea asupra lumii pe principiul iubirii şi a crezut că iubirea cuiva în numele lui Dumnezeu a deschis calea către Absolut (iubire). Numele Rumi a ajuns să semnifice iubire şi zbor spre infinit. Studenţii săi devotaţi şi discipolii l-au denumit „Mevlana”, care înseamnă „Maestrul nostru”.

Fiind unul dintre cei mai vânduţi poeţi din America de Nord, mesajul de iubire şi toleranţă al lui Rumi a prezentat Islamul ca o religie a păcii şi înfrăţirii, iar acest lucru a început să se facă auzit în ziua de azi prin intermediul liderilor spirituali, fiind un model pozitiv de dialog între credinţe în această lume cu probleme. Religia sa a fost islamul, dar cu toate acestea el a fost avocatul toleranţei religioase nelimitate şi i-a acceptat pe musulmani, evrei sau creştini cu aceeaşi ochi şi inimă pline de iubire. În schimbul acestui lucru, el a fost respectat şi venerat de către oameni ce aparţin tuturor religiilor. Cuvintele lui Gülen care îl descriu pe Rumi ca inspirând dualitate în tradiţia propriei sale credinţe, în timp ce acceptă cu uşurinţă credinţele celorlalţi, pot fi fi aplicate şi în cazul lui Gülen.18 Deşi multe persoane au citit sau au auzit în ziua de azi despre Rumi, foarte puţini simt durerea umanităţii sau au o inimă ce arde cu iubire pentru Dumnezeu sau caută o eră a iubirii, toleranţei şi păcii la fel de mult ca Fethullah Gülen. Foarte puţini înţeleg şi exemplifică adâncimea mesajului lui Rumi aşa cum o face Gülen.

Acest învăţat turc, lider spiritual, profesor, autor şi activist al păcii reprezintă o moştenire ce o deţine lumea modernă, el transmiţându-ne mesajul de iubire al lui Rumi care cuprinde toată umanitatea; mesajul este acela că Dumnezeu este esenţa oricărui lucru. Potrivit lui Gülen, „Un suflet fără iubire nu poate fi ridicat spre orizonturile perfecţiunii umane, Chiar dacă ar fi trăit o mie de ani, el nu ar fi putut avansa pe calea perfecţiunii. Cei deprivaţi de iubire, încurcaţi în plasele egoismului, nu sunt capabili să iubească pe nimeni altcineva şi mor fără să cunoască iubirea adânc implantată în fiecare fiinţă din existenţă.”

În predicile, poeziile şi învăţăturile sale el aude nu numai plânsetele, ci şi dorinţele şi visele umanităţii. El îşi confruntă propriile suferinţe, dar cele ale celorlalţi îl doboară, simţind fiecare lovitură aruncată umanităţii ca fiind în primul rând aruncată spre inima lui. Credinţele şi sentimentele lui sunt atât de profunde încât predicile sale sunt adesea însoţite de lacrimi vărsate de el. Gülen nu pierde timp şi încearcă să transforme lumea asta într-un loc unde iubirea şi pacea înlocuiesc ura şi violenţa. Toată viaţa sa a fost dedicată acestui scop final. Fiind văzut şi stimat de mulţi oameni în calitate de lider spiritual carismatic, Gülen nu a prezentat interes în acumularea puterii politice, aclamării personale sau sfinţeniei. De fapt, el nu îşi doreşte asta, şi preferă să stea retras, inspirându-i pe ceilalţi prin exemplul său. Gülen crede cu adevărat că adevărata religie predică iubirea, nu ura, toleranţa, nu prejudecăţile, compasiunea, nu duritatea, pacea, nu războiul. Potrivit lui Gülen, adevărata religie îi conduce pe oameni spre calea unei vieţi de virtute şi perfecţiune.

Unii s-ar putea întreba cum acest intelectual umil, acest sufit, învăţaţ musulman a putut face ca milioane de oameni să se implice în serviciul în favoarea umanităţii, serviciu care nu este limitat la idealuri naţionaliste, ci unul care se extinde la şcoli şi fundaţii interreligioase peste tot în lume, din Turcia până în Malaezia, din Siria până în Africa de Sud şi până în Statele Unite ale Americii. Gülen afirmă că doar prin educaţie se pot creşte generaţii care vor înţelege şi practica toleranţa şi iubirea de fiinţe umane. Un om se poate numi om cu adevărat doar dacă el învaţă, îi învaţă pe alţii şi îi inspiră. Studenţii care au fost îndeajuns de norocoşi încât să trăiască şi să studieze cu el, au spus că acesta este foarte respectat şi iubit deoarece el pune în practică tot ceea ce predică, aşteptând mult mai mult de la sine, înainte de a aştepta de la ceilalţi. Cei care îi iubesc şi îi urmează ideile, îl numesc Hocaefendi, care înseamnă „maestru”. El crede că un om adevărat trebuie să fie atât de dedicat servirii celorlalţi încât se simte obosit doar atunci când inima sa încetează să mai bată. Gülen a afirmat adesea că nu este îndeajuns să se vorbească despre iubire şi toleranţă fără a face fapte bune – fără să aștepte nimic în schimb.

Pionier al dialogului între credinţe timp de mai mult de 30 de ani, Gülen crede că „dialogul nu este o strădanie fără rezultate, ci un imperativ al faptului că dialogul se află printre îndatoririle musulmanilor de a face această lume un loc mai bun în care oamenii să se simtă în siguranţă.”19 Pentru a îndeplini acest scop, el s-a întâlnit cu Papa Ioan Paul al doilea căruia i-a propus să colaboreze pentru a construi înţelegere între islam şi catolocism. El a fost uneori criticat, fiind considerat o persoană care trădează islamul prin acceptarea altor religii, dar Gülen crede că nu există mai multe lucruri care unesc umanitatea, ci mai multe care le separă. Podurile dintre culturi, religii şi rase există, dar trebuie să fie redescoperite. Gülen şi-a dedicat viaţa studiind, scriind, predând şi muncind neîncetat pentru întărirea legăturilor dintre oamenii cu diferite culturi şi credinţe religioase.

De fapt, Gülen a fost capabil să readucă la viaţă mesajul unversal de dragoste şi toleranţă punând în practică misticismul. Rumi şi Gülen sunt precum „fraţi” ai căror sistem de gândire şi filosofie derivă din aceeaşi sursă. Citite foarte intens, poeziile lui Rumi semnifică mai mult decât imaginea unui trandafir, a unei ceşti, a unei taverne, a unei grădini, a unei trestii sau privighetori – ci sunt un mod de a-L găsi pe Dumnezeu. Gülen percepe această carte şi exemplifică moşternirea sa ca pe o cale de a comunica nu numai cu Dumnezeu, ci şi cu alţi oameni. La fel ca şi Rumi, Gülen trăieşte o viaţă bine înrădăcinată în iubirea şi pasiunea pentru Dumnezeu. Prin constanta amintire a lui Dumnezeu, ei au devenit precum nişte faruri luminoase care luminează calea oamenilor spre găsirea Prezenţei Divine.

Rumi a devenit fiinţă elevată într-o oarecare măsură datorită prietenilor şi ghizilor săi care l-au însoţit de-a lungul drumul. Aceştia au fost binecuvântarea oferită de Dumnezeu. Fiind învăluiţi de lumina Divinului, ei au reflectat-o foarte frumos în Rumi. Totuşi, Rumi a decedat suspindând încă după unirea cu Eternul Dumnezeu, reîntoarcerea lui „la locul natal”.

Gülen pretinde că încă nu a întâlnit persoana care să îi înţeleagă cu adevărat suspinele din adâncul sufletului său. În singurătate, privighetoarea lui întreabă dacă există cineva care să îi audă plânsul, care să fie martorul lacrimilor sale, care să îi simtă durerea. Deşi se pare că nicio privighetoare nu i-a răspuns, există mii, poate milioane, care îl înconjoară, deoarece au auzit chemarea lui la mesajul său de toleranţă şi iubire şi au răspuns astfel dedicându-şi vieţile răspândirii acestuia. Unul dintre hadis-uri spune astfel: „Atunci când îmi iubesc slujitorul, devin ochii, urechea, limba, mâinile şi picioarele lui. El vede prin mine, aude prin mine, vorbeşte în numele meu, mâinile lui îmi aparţin şi păşeşte odată cu mine.” Fethullah Gülen este un astfel de slujitor.

Fethullah Gülen este mesagerul perfect al zilelor moderne, o voce a păcii ce trezeşte umanitatea la mesajul de compasiune şi iubire al lui Rumi prin înţelegere şi dialog. Fără îndoială moştenirea lui Rumi şi a lui Gülen va dăinui prin vocile şi faptele adepţilor inspiraţi de Hocaefendi, „un slujitor umil şi prieten al tuturor.” Se pare că strigătul privighetorii lui Gülen se face auzit şi primeşte şi răspuns.

Referinţe

Al-Jilani, Hadrat Abd al_Qadir Al-Jilani (1992) "The Secret of Secrets," Cambridge: Islamic Texts Society

Bakar, Omar (2005) "Gülen on Religion and Science: A Theological Perspective," The Muslim World, chestiune specială, iulie 2005, vol. 95, chestiunea 3, paginile 359-370.

Barks, Coleman (1997) "The Essential Rumi," Edison, NJ: Castle Books

Can, Sefik (2004) "Fundamentals of Rumi's Thought, A Mevlevi Sufi Perspective," Somerset, NJ: The Light

Chittick, William (1983) "The Sufi Path of Love, the Spiritual Teachings of Rumi," Albany: State University of New York Press

Chittick, William (2004) "Me and Rumi, The Autobiography of Shams-I Tabriz," Louisville, KY: Fons Vitae

Gülen, Fethullah (2004) "Key Concepts in the Practice of Sufism," Vol. 1 şi 2, Rutherford, NJ: the Light

Gülen, Fethullah (2000) "Pearls of Wisdom," Fairfax, VA: the Fountain

Gülen, Fethullah (2004) "Toward a Global Civilization of Love and Tolerance," Somerset, NJ: The Light

Gülen, Fethullah, (2000) "Advocate of Dialogue," compiled by Ali Unal and Alphonse Williams, Fairfax, VA: The Fountain

Helminski, Camille and Kabir (1999) "Rumi Daylight, A Daybook of Spiritual Guidance," Boston şi London: Shambala

Helminski, Kabir (2000) "The Rumi Collection," Boston and London: Shambala

Khan, Hazrat Inayat Khan (1999) "The Heart of Sufism," Boston: Shambala Publications Inc.

Kurtz, Lester (2005) "Gülen's Paradox: Combining Commitment and Tolerance," The Muslim World, chestiune specială, iulie 2005, vol. 95, chestiunea 3, paginile 373-381

Michel, Thomas S.J. (2005) "Sufism and Modernity in the Thought of Fethullah Gülen," The Muslim World, Special chestiune specială, vol. 95, chestiunea 3, paginile 341-356

Saritoprak, Zeki (2005) "Fethullah Gülen and the 'People of the Book': A Voice From Turkey for Interfaith Dialogue," The Muslim World, chestiune specială, Vol. 95, chestiunea 3, paginile 329-338

Sells, Michael (1996) "Early Islamic Mysticism, Sufi, Qur'an, Miraj, Poetic and Theological Writings ," New York: Paulist Press

Smith, Margaret (1994) "Readings from the Mystics of Islam," Westport, CT: Pir Publications

Star, Jonathan (1997) "Rumi, In the Arms of the Beloved," New York: Penguin Putnam Inc.


1. http://en.wikiquote.org/wiki/Jalal_al-Din_Muhammad_Rumi

2. Jonathan Starr, "The Song of the Reed," Rumi in the Arms of the Beloved pagina 21

3. Ziarul Zaman , Marţi, 30 Martie , 2004

4. http://www.slife.org POEZII

5. Gülen, Avocatul Dialogului, pagina 8

6. Zaman, Nuriye Akman interviu cu Sheikh Sefik Can, 31 ianuarie, 2005

7. Gülen, ibid, "Introduction," pagina ii

8. Gülen, ibid, pagina 14

9. The Fountain, "Mevlana Jalal al-Din Rumi," iulie – septembrie 2004, chestiunea 47

10. 'Ibada, 'Ubudiya, and 'Ubuda Sizinti, august 1993, Vol. 15, Chestiunea 175

11. Gülen, Key Concepts in the Practice of Sufism, "Biografia autorului," vol. 1, 2004

12. Zaman interviu cu Nuriye Akman, 28 martie, 2004

13. F.Gülen, Sufism,vol. 1 pagina xiii

14. Fethullah Gülen, "Foreward," Fundamentals of Rumi's Thought: A Mevlevi Perspective" pagina xi

15. Helminski, Rumi Daylight, pagina 10

16. Ibid, pagina 11

17. William Chittick, "The Sufi Path of Love - the Spiritual Teaching of Rumi," pagina 209

18. Kurtz, "Gülen's Paradox," Muslim World, pagina 328

19. Saritoprak, pagina 336

Catherine B. Eustis, născută în New Orleans în anul 1948, este profesoară de limbă engleză, ca a doua limbă. Ea şi-a primit diploma în jurnalism în cadrul Universităţii Loyola în anul 1971, şi a lucrat timp de mai mulţi ani pentru Times Picayune din New Orleans. Ea a fost preşedinta Asociaţiei de Relaţii Străine din New Orleans (în prezent Consiliul Afacerilor Mondiale din New Orleans) în programul de schimb de experienţă între şcoli al Argentinei timp de 10 ani şi a primit Premiul pentru Ambasadorului Bunăvoinţei Max Barnett. În prezent ea este preşedintele Fundaţiei Între Credinţe Atlas, o organizaţie non-profit, bazată pe credinţă multi-culturală ale cărei scopuri spirituale şi educaţionale se dedică promovării dialogului între credinţe şi între religii prin programele pe care le dezvoltă şi prin relaţiile cu comunitatea. Ea a ajutat la organizarea de astfel de eveniment precum: Simpozionul Eroilor Păcii, Dervişii Dansatori ai lui Rumi, Ziua Toleranţei, Noaptea Poeziilor Rumi, Concert de muzică sufită şi Lumina Infinită: Moştenirea Profetului Muhammad.

Pin It
  • Creat la .
Copyright © 2023 Fethullah Gülen site-uri Web. Toate drepturile rezervate.
fgulen.com este sursa oficială pe Fethullah Gülen, savant de renume turc şi intelectuală.