Analizarea unui grup de hadisuri

19. Oamenii sunt ca metalele

Viitorii dascăli ar trebui să stăruie asupra hadis-ului relatat de Buhari şi Müslim. Mesagerul lui Allah porunceşte: "Oamenii sunt la fel ca metalele, precum aurul şi argintul. Cei care au fost buni în era ignoranţei au intrat în İslam şi s-au adâncit în El, (când l-au asimilat) sunt tot buni."^[42]

Cu această expunere, Domnul nostru parcă îi cheamă pe toţi pedagogii şi psihologii, pentru a le ţine următoarea lecţie: Este foarte important să descoperi caracterul oamenilor în procesul educaţiei. Fizionomia lor dezvăluie lumea lor in-terioară. Dacă aşa stau lucrurile, înainte de toate trebuie descoperită lumea spiri-tuală a fiecărui om, apoi fiecare să fie introdus în creuzetul potrivit persoanei sa-le, ca să fie topit. Însă, pentru a-i da o anumită formă, este necesar să-l topeşti într-un anume creuzet.

O educaţie făcută fără ştiinţă, la întâmplare, nu poate fi benefică, mai degrabă aduce mari prejudicii. De aceea, Allah (c.c) îi porunceşte astfel Persoa-nei care trece prin acest proces: "Spune: Aceasta este calea mea! Eu chem la Allah, eu şi cei care m-au urmat, bizuindu-ne pe dovadă limpede! " (Yusuf [Yusuf], 12 / 108).

Da, chemarea pentru o cauză şi reflecţie trebuie făcută cu prudenţă. Pru-denţă înseamnă să faci un lucru cu raţiune, să ştii pentru cine şi pentru ce faci acel lucru, în ce măsură reprezintă acel lucru o chemare.

Aceasta înseamnă că, Mesagerul lui Allah, în chemarea făcută îşi alege calea raţiunii, recomandă dreptcredincioşilor săi această cale. De altfel, cel care porunceşte acest lucru este Cel Drept.

Cine, la câte grade se topeşte şi-şi găseşte propriul eu, cine în ce creuzet poate fi pus, cine, unde va fi pus în alambic, pentru cine ţese suveica, toate aceste lucruri se descoperă şi se fac cu prudenţă.

În era ignoranţei, printre oamenii acelor zile, cei cu raţiune, prudenţi, iubi-tori de dreptate şi umani, deschizându-şi ochii spre adevăr şi dreptate, au înţeles İslamul şi, datorită acestui fapt, s-au trezit la realitate şi au devenit dintre cei buni. Deoarece, aurul, după ce trece prin creuzet, este tot aur, iar argintul şi arama, după ce trec prin creuzet, rămân tot argint şi aramă, nu se transformă nicidecum într-un alt minereu.

Cei ale căror materie era făcută din aur în era ignoranţei, trecând la isla-mism, vor rămâne tot aur, dar cu o singură condiţie: "Să adâncească legile credinţei." Această expunere exprimă acest lucru, cu specificarea cunoaşterii şi adâncirii legilor islamului.

Pentru ca ei să ajungă în această stare, este nevoie de un învăţat, de o călăuză, într-un cuvânt, de un chimist, care, punându-i într-un creuzet, să le dea forma năzuită. Da, numai astfel este posibil să insufli în conştiinţa lor İslamul. Ei pot ajunge la cunoaşterea legilor islamului numai în acest mod.